Archive for » 2010 «
***
Uneori părerea cuiva despre tine este atât de diferită de felul în care îți percepi propria persoană, încât în momentul în care o afli, parcă te detașezi de tine, te privești dintr-o parte, te analizezi prin ochii altcuiva și… ți se dezgustă sau te îndrăgostești de ceea ce pretinde a fi tu în concepția lumii…
***
Îmi este o persoană apropiată și străină în același timp… Țin mult la părerea sa, deși nu întotdeauna sunt de acord… Am fost atât de impresionată de felul în care mă vede, încât n-am rezistat tentației să-mi „înveșnicesc” portretul 
———————————————————————————————————————————————–
„Destul de complicat să te descurci din prima cu ea. Nici nu prea sesizezi pe cine ai în faţă: o puştoaică din generaţia Pampers sau o femeie aşezată cu toate puse la locul lor. Nu, toate nu sunt puse la locul lor, în nici un caz. Aici e şi farmecul comunicării cu ea, iar cine trece de momentul comunicării, află lucruri foarte interesante.
Gusturile ei depăşesc de departe ceea ce se crede despre ăştia mici – primul semn de întrebare îţi bate la uşă atunci când afli ce muzică ascultă. Şi să-i zici că-i învechită, n-ai cum… Nu se poate, dar nici nu e adevărat…
Aparenţele înşeală serios în cazul ei. Privirea-i rece te trimite la păscut pentru că habar n-ai ce zace acolo. Şi dacă ţi se pare că ai înţeles ceva, după, înţelegi că ţi se pare doar. Liniştea din ochii săi te ţine în gardă, dar garda parcă te cheamă s-o rupi şi să sari dincolo. Iar dincolo… Nu ştiu, că n-am fost!
De fapt, este un om și o femeie care este femeie și se comportă ca atare. Și față de care trebuie să te comporți exclusiv ca față de o femeie. S-o venerezi, s-o ignori, s-o iubești și s-o bați. Gingas, dar s-o bați. Anume așa se va instaura pacea interioară între respectivul aspirant și ea…”
Mi-e așa de greu să urmăresc zilnic oameni care, având viața în mâinile lor, o privesc, oftează, o pun în buzunar și merg mai departe…
Și nu mă refer la faptul că toți trebuie să atingă Everestul, să-și deschidă afaceri, să-și ia de cumătri politicieni, să aibă mașini luxoase și casă cu 3 etaje la telecentru… Dar măcar… să fie cât de cât fericiți, mulțumiți măcar de ceva în viața asta…
Oameni care se trezesc dimineața lângă persoane pe care nu le iubesc, merg la servicii prost plătite, care nici măcar nu le sunt pe placul sufletului… Sau și mai trist… Oameni relativ tineri, care nu au văzut în viața lor marea decât de pe litoralul Ucrainei, dar poate nici atât… Care nu-și permit să meargă la un restaurant nici măcar o dată în 5-10 ani… Oameni chinuiți, triști, disperați, dar zombați… nefericirea nu și-0 arată nici măcar în oglindă…
E dureros să urmărești astfel oameni… Îți vine să-l tragi pe fiecare de mână, să-l zdruncini de umeri: „De ceee????” De ce nu ai curaj să trântești ușa în nasul soțului nespălat și beat, în fața soției curve și cu gură de șarpe, în fața serviciului istovitor și neiubit, în fața prietenilor profitori și falși, în fața a tot ce te dezgustă și a tot ce a devenit, din nicăieri, viața ta??? De ce?…
Știu că e ușor de zis… Și cu ce drept judec viața altora?…
S-a întâmplat întâmplător o întâmplare întâmplătoare în țărișoara asta a noastră, bătută de ploi, sărăcie, prostie, talente pierdute, vipuri și… secretare. Și anume. Într-o noapte, zâna cea bună a bătut din palme și a doua zi dimineața, toate secretarele din țară s-au trezit: asistente, manageri de oficii, „mâini drepte” (cu stânga e mai greu), numai secretare – nu.
Odată cu noua funcție, mai bine zis, cu noua denumire a funcției, toată lumea a decis că și atribuțiile trebuie să fie altele, mai pretențioase. Acum unde te întorci, toți își impun importanța susținută de badge-ul atârnat de gât, pe care scrie mândru și frumos o funcție de nedeslușit. Și zică lumea ce vrea, da asta e rezultatul progresului pe hârtie. Vă dați seama cu cât crește aprecierea de sine a nu neapărat inteligentei, dar tinerei și frumoasei Alinuța, care a avansat de la funcția de secretară – la cea de asistentă? Ce mai contează că tot face cafea, programează întâlniri și face curățenie în acte? Acum Alinuța e asistentă!
Dovedit științific: hoțul strigă primul „prindeți hoțul!”.
Cel care strigă pe la toate colțurile despre pupincurism, arătând prin somn cu degetul în oglindă, anume acesta va fi cel care va schimba, la prima ocazie și la primul interes, destinația săruturilor „vzasos”. Pentru că e convenabil așa. Pentru că are destulă nesimțire încât să nu-i pese că tata trage cu obrazul. Pentru că n-are atâta minte ca să înțeleagă că după fiecare ușă pe care o închide după el și după fiecare pod căruia îi dă foc, rămâne cu un om mai puțin pe lume care să-l respecte. Dar, vorba sfântă, prostu nu-i prost, dacă nu-i și fudul.
Fata cu unghii roz și ochi nevinovați, care ține o gură cât o șură, lamentându-se de, vai, curvele care se culcă cu boșorogi, stricându-i imaginea ei, fată cuminte și cu scopuri nobile în viață, anume asta va sări prima măcar și în patul dracului, dacă suma va fi mai mare decât pudoarea sufletului putred din născare.
Fata e ca abatere, tot căutam să zic odată și de asta.
Dar textul e dedicație. Pentru un pupincurist. Cel mai pupăcios pupincurist din Republica Moldova. Cred că doarme și visează frumos în fiecare seară – că are 5 guri în loc de una.
Să vrei. Trebuie să ai curaj să vrei. Când începi să vrei, pe jumătate ai. Acolo. În lumea care se deschide când încui seara ușa apartamentului pe dinăuntru.
Uneori doare să vrei. Alteori începi să vrei și în asta găsești tot ce ai vrut. Gata. Vrei. Acum nici nu mai trebuie să vrei. Dar continui să vrei, pentru că atunci când încetezi să vrei, simți nevoia să vrei iar.
Din momentul în care îți conștientizezi existența, vrei. De multe ori în a vrea găsești mai multă fericire decât în a obține ceea ce vrei. Iar când înțelegi asta, doare. Din nou. Și iar trebuie să începi să vrei. Ceva ce îți va fi și mai greu să obții. Ceva ce te va face mai mult timp să vrei.
Trebuie să ai curaj să vrei. Pentru că doare. Doare când vrei. Doare când nu vrei. Doare când ai vrut și nu ai avut. Doare când ai vrut, ai avut, dar ai înțeles că nu asta ai vrut. Doare, dar vrei.
Comentarii recente