Ce căuta Brega la Universitatea Slavonă?

De câteva zile, presa și blogosfera trâmbițează și face spume. Un jurnalist a fost agresat la Universitatea Slavonă!

Din start, precizez: sunt de acord, cazul este revoltător, iar Dumitru Babenco este un om pur și simplu inadecvat, care, fără doar și poate, trebuie să răspundă pentru comportamentul său incompatibil cu statutul de director executiv al unei universități și de cetățean al Republicii Moldova. Atât. La Babenco nu vreau să revin, cu el totul este clar.

Brega. Oleg Brega. Omul care a intrat cu camera ascunsă în buzunar și nu s-a prezentat așa cum pretinde ulterior că a făcut-o. A scos camera și le-a fixat-o „buldozerelor” în față. I-a acuzat că nu vorbesc româna, apoi a vorbit cu ei și în rusă și când a fost agresat a strigat „palițâia!”, nu „poliția!”, iar după fiecare a doua replică a lui Babenco spunea „harașo”. A spus că are dreptul să filmeze pentru că universitatea prestează servicii de interes public și că pentru asta nu are nevoie de acte. Peste 5 minute spunea că e jurnalist și că are la el buletinul de identitate pe care îl va prezenta doar poliției. „Dacă-i omu cu camera, gata, automat e jurnalist!”, a mai spus Oleg. Chiar așa? Peste încă 5 minute striga că a prezentat acte tuturor. Peste alte 5 minute i-a numit pe toți „sălbătăciuni”, „nebuni”, „măgari”, „teroriști”, „criminali”. Inclusiv pe niște secretare speriate sau ce-or mai fi dânsele acolo. Omul care în loc să răspundă la vreo întrebare, striga în stânga și în dreapta: „O să faceți toți închisoare!”

„Eu o să răspund pentru cuvintele mele, dar voi pentru ale voastre”, a zis Brega. Deci, să revedem: „sălbătăciuni”, „nebuni”, „măgari”, „teroriști”, „criminali”.

Nu încerc să subminez importanța și gravitatea cazului. Cum a scris și Vitalie Cojocari, sunt multe chestii dubioase legate de conducerea acestei universități și poate anume datorită lui Oleg se vor schimba niște lucruri acolo.

Pe mine însă m-a uimit și m-a jignit comportamentul lui Oleg și poate mai mult decât cel al „găștii” de administratori de la US. Anume al lui Oleg Brega, cel care luptă pentru libertatea de exprimare și respectarea drepturilor omului.

Categorie: de prin viață
7 comentarii
  1. slavik spune:

    De-am avea mai multi oameni ca Cristina Vicol, am putea sa rezistam atacurilor perfide ale unor doghitoci!

  2. antizombatul spune:

    ce artcol penibil, de blogher dugleș nedocumentat, care ar prefera să moară decât să iasă vreodată pe cont propriu, să facă ceva pentru sine, pentru drepturile sale, nemaivorbind de ale altora. văd că ești total pe alături de caz, dacă nu știi măcar ce căuta acolo. n-o să-ți spun nici eu, încearcă să-ți miști fundul și să cauți pe internet și alte situri decât cele de matrimoniale.

  3. antizombatul spune:

    actele ești dator să le prezinți în anumite condiții doar polițiștilor. nimeni nu are voie să sechestreze pe altcineva, să-l strângă cu firul de gât, să-l lovească.
    și, ca bonus, încearcă să te documentezi asupra drepturile omului, citind următorul articol:
    http://ridus-news.livejournal.com/260561.html

  4. Cristina spune:

    întrebarea era retorică. știu scopul „oficial” pretins. în rest, încearcă să scoți ochelarii care îți îngustează perimetrul pe care îl poate cuprinde vederea. și scoate prefixul „anti” din nume, că nu te reprezintă.

  5. nicolae spune:

    Tot cazul de la inceput pina la sfirsit e supt din deget. Daca nu era brega acolo – nu era scandal si punkt. Unde apare acest individ acolo e scandal. Cel mai rau este ce, indiferent ce filmeaza Brega si ce scandaluri face, se uita a doua zi ceea ce dovedeste ca toata treaba lui Brega nu face 2 bani. Nu-mi aduc aminte nici un caz solutionat in urma filmarilor lui brega (brega in rutiera, brega la frigarui a filmat administratia publica .. nau mai stiu pe cine).. etc.. Mai bine Brega si-ar cauta de lucru

  6. Bun gasit. Sunt de acord cu domnul Victor Druta: Legea care reglementează funcționarea limbilor în Republica Moldova a fost adoptată în 1989, la finele epocii sovietice. A fost rezultatul unei confruntări fără egal în parlamentul de atunci al RSS Moldovenești dintre savanții lingviști, scriitorii, parlamentarii progresiști pe de o parte, și, pe de altă parte, forțele conservatoare care erau împotriva alfabetului latin, împotriva mai ales a deschiderii Moldovei către România. Adoptarea acelei legi la 31 august 1989 a fost o mare biruință a moldovenilor, un act de dreptate pe care și l-au făcut ei înșiși. Dar acea lege atât de bună, care a declarat limba moldovenească – era încă prematur să fie numită altfel – drept limbă de stat, era menită să funcționeze într-o Moldovă văzută nu ca țară independentă, dar ca parte integrantă a Uniunii Sovietice, pe care, apropo, încă n-o înmormântase nimeni și nimănui nici nu-i trecea prin minte bizara idee a unei apropiate prăbușiri. Din contra, toți credeau că perestroika înseamnă noi și luminoase orizonturi pentru o țară cu infinite posibilități, deja supraputere, deja aplaudată în toată lumea pentru schimbările pe care le inițiase. Ei bine, ceea ce era bun pentru Uniunea Sovietică, mai rămâne valabil pentru timpul nostru?
    Să vedem. Iată niște exemple:
    Articolul 2. În localitățile în care majoritatea o constituie populația de naționalitate găgăuză limba oficială în diferite sfere ale vieții este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.
    Articolul 3. Limba rusă, ca limbă de comunicare între națiunile din Uniunea RSS, se folosește pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare între națiuni, ceea ce asigură un bilingvism național-rus și rus-național real.
    După cum se vede, constituția prevede pentru găgăuzi folosirea a trei limbi oficiale, la alegere. Iar limba rusă are un clar statut de limbă de comunicare. Și mai permisiv este articolul 6: „În relațiile cu organele puterii de stat, administrației de stat și organizațiilor obștești, precum și cu întreprinderile, instituțiile și organizațiile situate pe teritoriul RSS Moldovenești limba de comunicare orală sau scrisă – moldovenească sau rusă – o alege cetățeanul.” Iată așa. Ceea ce înseamnă în mod automat că moldovenii care nu cunosc limba rusă din diverse cauze sunt defavorizați din start la accederea la funcțiile de stat. Și nu numai, din păcate. E de notat că numărul celor care nu cunosc limba rusă crește din an în an, nu știu rusește sau știu prost studenții moldoveni din România, fiii atâtor emigranți, dar și copiii de la sate unde rusa nu se predă și nu se vorbește ca pe vremuri. Iar pentru ca să nu fie stresați găgăuzii că Chișinăul vorbește cu ei într-o limbă neînțeleasă, articolul 9 al legii spune că se asigură traducerea tuturor documentelor în limba rusă.
    Prin urmare, nu pe rusofoni trebuie să se supere patrioții noștri. De vină e legea. Legea care la timpul ei a fost foarte bună, dar care nu a fost respectată nici în puținul pe care îl cerea. Legea care trebuia revăzută imediat după dobândirea independenței de stat, dar care a rămas neclintită. Legea care astăzi lucrează contra creării națiunii moldovenești unitare, favorizând existența mai multor națiuni în națiune. Legea care prevede că limba Bibliei de la București, a lui Heliade-Rădulescu și a lui Arghezi se numește limba moldovenească.
    Păi de ce n-ați schimbat-o până acuma, domnule, legea aia strâmbă? Apoi că așa sîntem noi moldovenii, lăsători…
    Are moldoveanul demnitate?
    http://cojocari.ro/2011/07/scandalul-universitatea-slavona-si-handicapul-moldovenilor/comment-page-1/#comment-13970

    http://unmoldoveanlaroma.blogspot.com/

    Cu drag:

    AssoMoldave
    Tatiana Nogailic
    Tel: 0039 3294754598
    Skype: nogailic
    E-mail: assomoldave@gmail.com
    http://twitter.com/#!/assomoldave
    http://asomoldave.blogspot.com/
    http://www.youtube.com/assomoldave
    http://picasaweb.google.it/assomoldave
    http://www.odnoklassniki.ru/TatianaNogailic
    http://www.facebook.com/Nogailic.Tatiana.Assomoldave

  7. rebecca spune:

    de-a dreptul penibil!

Lasă un comentariu